Vara e cald, iarna e bine
Mai există corăbii, mai sunt cormorani
Cât timp pe masă mai ai de mâncare
Nu-ți fa probleme, lumea e mare
17 ani.
Totul sclipește și n-ai timp de toate
Nu există piedici, nu există dușmani
Uite o mierlă în pom cât o zgâibă
Și nu e nimeni să nu vrea să aibă
17 ani.
Privește afară, pe casă e frișcă
Orașul te-așteaptă cu gheață-n castani
Eu nu-ți scriu scrisori, departe-s într-una
Dar tu iubește-mă, fiindcă de-acuma
Ai 17 ani
Sensul versurilor
Piesa surprinde sentimentul de libertate și optimism specific vârstei de 17 ani. Este o invitație la a trăi clipa și a ignora grijile, amintind de frumusețea simplității și a potențialului infinit al viitorului.