M-am săturat de străzile pustii
De amintirea ta ce mă apasă
Sunt ani întregi de când te-aștept să vii
Te rog, hai, mamă, vino acum acasă.
M-am săturat de străzile pustii
De amintirea ta ce nu mă lasă
Sunt ani întregi de când te-aștept să vii
Te rog, hai, vino, mama mea frumoasă.
Vreau doar o viață normală
Să nu mai plec singur la școală
Te văd, te strig, pe tine
Nu vreau decât să fii cu mine.
Am doar amintiri ratate
Doar niște vise spulberate
Am doar o poză-n ramă
Ce-mi ține seara loc de mamă.
Eu știu că tu n-ai nicio vină
Te văd acum ca pe-o străină
Mă-ntreb oare când o să vină
Plecarea din țara latină.
M-am săturat de străzile pustii
De amintirea ta ce mă apasă
Sunt ani întregi de când te-aștept să vii
Te rog, hai, mamă, vino acum acasă.
M-am săturat de străzile pustii
De amintirea ta ce nu mă lasă
Sunt ani întregi de când te-aștept să vii
Te rog, hai, vino, mama mea frumoasă.
M-am săturat de vorbe, vreau și fapte
Să scap odată de singurătate
Te văd, te strig în noapte
Te vreau aproape, dar tu ești departe.
Aștept de mult clipa să vină
Să părăsești țara străină
Să pleci, să vii, ramai
„Copile, nu mai plec” să-mi spui.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul profund al unui copil față de mama sa, plecată departe. Versurile descriu sentimente de singurătate, abandon și amintiri dureroase, reflectând impactul absenței materne asupra vieții sale.