Stau singur printre blocuri, trăgând din ceață
Gândindu-mă mereu la modu’ ăsta de viață
S-au dus dracu’ toate visele mele
Să ajung cineva, să nu am belele
Deja mi s-a luat să mă gândesc la viitor,
Că președintele ăsta își bate joc de-un popor
Nu mai putem trăi aici, este prea greu
Și pentru unii e dificil să faci propriul leu
Degeaba cânt și arunc cuvinte grele
Pe politicieni îi doare-n p**a de vorbele mele
Îi interesează doar să facă banu’
Ce oameni de-ncredere, stăm în pat cu dușmanu’.
Refren: Speranță nebună
La o viață mai bună
Ne ține-n viață zi de zi, lună de lună
Însă totu-i fals ca primu’ pas pe lună..
20 de ani de la revoluție
O nouă constituție
O nouă etapă în încercarea de evoluție
Zici că ne-am căutat norocu-n supermarket la promoție
Cât suspans și câtă emoție
Din Ceaușescu-n Iliescu, iar în Iliescu
L-am pus pe Constantinescu, apoi pe Băsescu
Toți ne-au rupt, ne-au luat și pielea de pe noi
Și vă revoltați ca și cum nu i-ați fi ales voi
Acum trăiți cum vor ei, faceți doar ce vor ei
Și plângeți după cei dinainte
Că acum parcă vi se pare că ei aveau minte
Da’ și-atunci ca și acum v-au făcut din cuvinte
Pe inconștiența voastră ați ajuns să căutați în tomberoane
Sperând să vă fie mai bine, rugându-vă la niște icoane
Știind că sunteți conduși de niște iguane
Niște panarame cu mintea la bani și la propria bunăstare
Ca niște lași stați ascunși, vă e frică de confruntare
Ati adus statu’ în stare de degradare
Ne-ați adus pe toți în stare de disperare
Ce c***t, sunt sigur că de aici nu mai avem scăpare
O să ne ducem în jos până o să dispărem de tot
Și pe toți o să-i doară-n cot
Europa nu o să se lase trasă-n jos
Și-o să ne căutăm speranța într-o p**ă cu os
Ce s****z, nu e totu’ roz cum credeam
Nu e totu’ simplu cum mă gândeam
M-am trezit violent la realitate
M-am izbit brutal de societate
Și de defectele ei
Am realizat că totu’ se bazează pe probabilitate
Să știi că mai bine îmi bag p**a-n tot și plec frate..
Refren: Speranță nebună
La o viață mai bună
Ne ține-n viață zi de zi, lună de lună
Însă totu-i fals ca primu’ pas pe lună..
Ești trist, prin buzunar îți bate vântu’
Eu încerc să-ți ridic moralu’ valorificând cuvântu’
N-am venit aici să fac pe sfântu’
Am venit să înțeleg de ce?
5 milioane dintre voi au ales orbește
Și-acum tot pe voi sistemu’ ăsta vă lovește
Oare tu ai suporta să-l vezi pe tacto’n colțu’ străzii cum cerșește?
Te întreb cu ce mă-ncălzește
Că ne promiți zile mai bune
Când stai și privești din tribune
Cum ne zbatem ca proștii pt o senzație minimă de ascensiune
Dai senzația că te indispune, dar te simți mai bine ca mine
Și deși mi-e greu
Sunt sigur că așa va fi mereu
Niciodată-n țara asta de c***t nu va fi cum vreau eu
Vreau să-nchizi ochii pt o clipă și să simți ce simt eu
Să te simți singur și să-ți fie greu
Să nu știi dacă ziua de mâine va fi trăită bine sau rău
Să te dai măcar pt o clipă jos din fotoliul tău
Și să treci prin mii de c***i prin care trec și eu
No, ți-am oferit încredere
Și tu ne-ai dat o speranță arzătoare
De-a reuși, de-a fi într-o situație învingătoare
Măcar pt o clipă s-avem senzația că am ieșit din închisoare
Închisoare construită de tine din dorința de a mă reține
Din încercarea mea de-a face ceva mai bun pt mine
Și mă rog ca toți cei ca tine
Să ajungă undeva sub pământ, să fie uitați
Și aruncați fără milă
Într-un loc lipsit de viață, lipsit de lumină
Să nu vă mai găsească nimeni vreodată
Să nu vă mai întoarceți niciodată
La viața bună de altădată..
Refren: Speranță nebună
La o viață mai bună
Ne ține-n viață zi de zi, lună de lună
Însă totu-i fals ca primu’ pas pe lună..
Sensul versurilor
Piesa exprimă dezamăgirea față de situația politică și economică din România, sentimentul de neputință și lipsa de speranță într-un viitor mai bun. Critica adusă politicienilor este dură, iar versurile reflectă frustrarea și disperarea unei generații. Totuși, refrenul menține o licărire de speranță, deși una considerată falsă.