Am o vecină nebună
Mă cheamă noaptea să-mi spună
Că vecinu-i plecat
Și nu doarme singură-n pat.
Am o vecină nebună
Mă cheamă noaptea să-mi spună
Că vecinu-i plecat
Și nu doarme singură-n pat.
Vecino, ai înnebunit
Mă chemi noaptea la iubit
Nu știu ce este cu tine
De te porți așa cu mine.
Vecino, ai înnebunit
Mă chemi noaptea la iubit
Nu știu ce este cu tine
De te porți așa cu mine.
Vecino, mă-nebunești
Cu vorbe dulci mă vrăjești
Știi cum să te porți cu mine
Îmi place să stau cu tine.
Vecino, mă-nebunești
Cu vorbe dulci mă vrăjești
Știi cum să te porți cu mine
Îmi place să stau cu tine.
Vecino, ai înnebunit
Mă chemi noaptea la iubit
Nu știu ce este cu tine
De te porți așa cu mine.
Vecino, ai înnebunit
Mă chemi noaptea la iubit
Nu știu ce este cu tine
De te porți așa cu mine.
Când se lumina de ziua
Trebuie să plec, vecina
Singurică nu-ți știe bine
Ești tânără ca și mine.
Când se lumina de ziua
Trebuie să plec, vecina
Singurică nu-ți știe bine
Ești tânără ca și mine.
Vecino, ai înnebunit
Mă chemi noaptea la iubit
Nu știu ce este cu tine
De te porți așa cu mine.
Vecino, ai înnebunit
Mă chemi noaptea la iubit
Nu știu ce este cu tine
De te porți așa cu mine.
Am o vecină nebună
Mă cheamă noaptea să-mi spună
Că vecinu-i plecat
Și nu doarme singură-n pat.
Când se lumina de ziua
Trebuie să plec, vecina
Și dacă va mai pleca
Să nu dormi tu singurea.
Vecino, ai înnebunit
Mă chemi noaptea la iubit
Nu știu ce este cu tine
De te porți așa cu mine.
Vecino, ai înnebunit
Mă chemi noaptea la iubit
Nu știu ce este cu tine
De te porți așa cu mine
Sensul versurilor
Piesa descrie o situație amuzantă și tensionată în care naratorul este vizitat noaptea de o vecină singură, care încearcă să-l seducă. Refrenul repetitiv subliniază confuzia și amuzamentul naratorului față de avansurile vecinei.