Albo – Cui Îi Aparțin

Încep cu Alberto şi am să termin cu ALBO
Mi-aud numele strigat din 23 în poarta albă.
Liniştea oarbă, am spărturi de gheaţă în suflet
Jur că am să rămân în stradă până la ultimu răsuflet.
Şi da băi mamă, ai avut mare dreptate
Când mi-ai zis că fraţi-s târfe şi mă sapă pe la spate.
Uite-mă-n noapte, cum le combin cu de toate
Bag alcool, blunturi, foiţe în care rulez diamante.
Mai trag un fum, că parcă încep sa îmi ies din stare
Mai iau o gură, parcă totu’ prinde iar culoare.
Inima ruptă, împărţită în 3000 de locuri
Am dat iubire dar tot ce am primit a fost batjocuri.
Am încercat să-mi pun inima in palmele cuiva
Dar a strâns pumnu’ şi a rămas numai pulberea.
Care aştepta urgent să vină cineva
S-o ia, să o lipească, să o facă cum era.
Da unde eşti, te caut de atâta timp şti bine
Aveam trupu aici, dar sufletul era cu tine.
Dă-mi anii înapoi, şi lasă-mă să-ţi dovedesc
Că merit mult mai mult de cât acuma ce trăiesc.
Sincer nu te suport, în morţii mă-tii de destin
Că mi-ai luat tot şi nici nu mai ştiu cui îi aparţin.
Sincer, mai trag un fum, ca aer-ul oricum nu-l simt
Că mi-a luat tot şi nici nu mai ştiu cui îi aparţin.