Aforic – Lumi Paralele

Eu văzui focul, singurătatea pe cer,
Și toate astea-mi dădură durere mare, dar n-am renunțat la idee.
Am simțit răul cum își înfigea ghearele în pielea mea,
Când fiarele străzii atentau la bunătatea mea,
Încercau să mă facă
Și considerau că-i mare șmecherie
Să ai câini în spate ce încearcă să te sperie.
Am văzut oameni omorându-se pentru aceeași femeie,
Copii renunțând la viață pentru o corigență la o singură materie,
Frați buni transformați în criminali pentru o pastilă,
Fii desenatori au dat în cap măcar odată pt o bilă,
O copilă nevinovată,
Răpită de pe-o stradă întunecată,
Apoi lovită, supusă la presiuni,
Tensiuni, ce apoi urmau să devină p********i.
Oameni trecuți de 60 ce își beau și ultima haină de pe ei,
N-ai cum să treci pe lângă ei indiferent,
Când cerșetorii nu-ți mai cer și te obligă,
Foamea mai creionează o nouă victimă și strigă,
După ajutor, dar cine să te audă
Când oamenii statului dorm în fotolii prezidențiale și se laudă cu o nouă fraudă.
Banii din conturi de ajutor ajung tot în buzunarul lor,
Traiul lor să fie mai decent,
Nivelul tău de a trăi e aproape inexistent,
E excelent crezi tu,
E evident vezi tu,
Asta-i mesajul, deci ascultă-l
Și dacă fratele tău moare de foame și tu trăiești mai bine decât el, ajută-l.
Pentru copii ce luptă în stradă pentru același scop,
Pentru artiști ce transmit mesaje de pace prin hip hop,
Pentru noi, pentru voi,
Pentru toți cei care s-au simțit vreo dată amenințați de război,
Pentru victime ale sorții,
Pentru frați, surori, copii din flori și soții,
Cei ce cad pradă sorții sunt de fapt eroi,
Cine? Tot noi! Cine? Tot noi! Cine? Tot noi!
Militanți ai aceluiași destin decent,
Desprins parcă dintr-un roman cu happy end,
Distinși doctori și muzicanți dați afară din serviciu
Pentru un singur capriciu
Al celui sus pus,
Smuls din clasa de sus îți fură vise,
România între ghilimele, lagărul cu granițe deschise,
În care nu mai e de ce ancora,
Că tot mai mulți se refugiază în diaspora,
Sistemul ne vânează,
Tot mai mulți ce vin la putere din senin ne stresează,
Când nivelul mortalității se dublează,
Ajungem în ultima fază a evoluției,
Într-un final apocaliptic o să se tragă din nou în piața revoluției,
În coroana prezidențială și în armată,
Atacuri teroriste executate pentru un tărâm sfânt
Transformă în câmp de război întregul pământ,
Când arma mortală cea mai de temut e un singur cuvânt,
Indiferent de ploi acide,
Și de noi decide,
Ce faci mâine, că poate pe tine te vor ucide!
Pentru copii ce luptă în stradă pentru același scop,
Pentru artiști ce transmit mesaje de pace prin hip hop,
Pentru noi, pentru voi,
Pentru toți cei care s-au simțit vreo dată amenințați de război,
Pentru victime ale sorții,
Pentru frați, surori, copii din flori și soții,
Cei ce cad pradă sorții sunt de fapt eroi,
Cine? Tot noi! Cine? Tot noi! Cine? Tot noi!