La hanul lui Nea Vasile, se bea vinul de 3 zile,
Rachiul din butoieș, ș-acolo stă Kulăeș.
Refren:
Păi bea și vin, bea și rachiu, – tram tirli dirli dara
Și pe-acasă nu-l mai țin, măi!
Eu îl las în pat culcat –tram tirli dirli dara
Și-l găsesc la crâșmă beat.
Strigătură: Și samahoancă de când bei?
Ai foc și pară-i gura me..
Și zic nea Vasile, zău, nu da la bărbatul meu
De băut pe datorie, că-n pagubă rămâi.
Refren: Strigătură: Și mi-oi vinde boii și carul
Da ca să-i duc la crâșmă banul.
Kulăeș al meu bărbat, n-a fost totdeauna beat,
N-a mers la crâșmă nebună, că s-o tragi de neam bun.
Refren: Strigătură: Și aracan și vai de mini,
Ei, că mor duși după tini.
Câte-un pic și-o picătură, cât îi paharul la gură,
Îi bine cât mintea ții, și când nu faci râs la lumi.
Refren:
Păi bea și vin, bea și rachiu, – tram tirli dirli dara
Și pe-acasă nu-l mai țin, măi!
Eu îl las în pat culcat –tram tirli dirli dara
Și-l găsesc la crâșmă beat.
Da decât să-l râdă satul,
Când stă la crâșmă bărbatul.
Strigătură: Și vai de mini, îi vin de hac,
Pun mâna pe-un șiomag
Ș-oleacă de râs îl fac IAKA-AȘA!
Sensul versurilor
Cântecul descrie un bărbat care își petrece timpul la crâșmă, spre disperarea soției sale. Ea se plânge de faptul că acesta bea pe datorie și amenință că va vinde tot ce are pentru a-i satisface viciul, dar în același timp acceptă situația cu umor.