Dorul de copilărie.
1. E în lume un dor mare
ce îl porți și nu te doare
Și îl porți cu bucurie,
dorul de copilărie.
Refren:
Toți am fost copii odată,
lângă mama, lângă tata
Nu-i om să nu își amintească
de căsuța părintească
Dar așa e viața lăsată
să fii copil doar o dată
Și cei șapte ani de acasă
să îi porți în suflet o viață.
2. Aș da tot cu bucurie
pe o zi de copilărie
Să mai fiu la sânul mamii,
pe o mână să îmi număr anii.
Toți am fost copii odată,
lângă mama, lângă tata
Nu e om să nu își amintească
de căldura părintească
Dar așa e viața lăsată
să fii copil doar o dată
Și cei șapte ani de acasă
să îi porți în suflet o viață.
3. Vreau să mai fiu copil mic
să mai am și eu bunici
Că bunicii-mi țineau parte
nu-mi spuneau că nu se poate.
M-au lăsat să fac ce-am vrut
ce spuneam eu era sfânt
Îmi spuneau povești de noapte
și-mi făceau poftele toate
Dar așa e viața lăsată
să fii copil doar o dată
Și cei șapte ani de acasă
să îi porți în suflet o viață.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul profund pentru anii copilăriei, amintirile legate de familie și regretul că acea perioadă nu se mai poate întoarce. Subliniază importanța amintirilor din copilărie și a valorilor primite în familie.