Adrian Păunescu – Vinovat în Absolut

Nu-ți este jenă și nu-ți este greu
să-mi judeci inima ca o străină?
Da, dacă mă compari cu Dumnezeu,
îngenunchez umil și sunt de vină.
Dar orice alt moment din viața ta,
trăit nerod sau mic din interese,
te poate și-n mormântul tău păta,
de ți-l vei aminti, precum fusese.
Eu nu te-am luat cu mine de la schit,
călugăriță inocentă-n toate,
ci dintr-un mizerabil târg sleit,
din orizonturi de umilitate.
Și după ce-ai ajuns, prin mine, doamnă,
nesăbuința ta mă și condamnă.

Sensul versurilor

Piesa exprimă dezamăgirea și durerea cuiva care este judecat și condamnat de o persoană pe care a ajutat-o să se ridice. Vorbitorul se simte nedreptățit de lipsa de recunoștință și de judecata aspră a celuilalt.

Lasă un comentariu