Află și-nvață
Acest refren:
Până la moarte,
N-ai nici un tren.
Clipă absurdă
Și, noi, năuci,
Nici nu știu unde
Vrei să te duci.
Încă nu-i gata,
În hale reci,
Trenul cu care
Crezi c-ai să pleci.
Deocamdată,
Încă de ieri,
Acarii însuși
Se simt șomeri.
Care plecare,
Care pardon,
Care adio,
Care peron?
Ce despărțire,
Când amândoi
Nu ne cunoaștem
Noi între noi?
Nu fi precoce,
Nu insista,
Încă-i abstractă
iubirea mea.
Cât tu, pe lume
Nici n-ai venit
Și, într-un pântec,
Suferi cumplit.
Crește, sub cerul
Astrilor caști,
Maternitatea
Unde urmează
Să mi te naști.
Sensul versurilor
Piesa explorează ideea destinului și a călătoriei vieții, sugerând că nu ne putem grăbi evenimentele. Vorbește despre o iubire abstractă, încă nenăscută, și despre așteptarea momentului potrivit pentru a ne descoperi.