Adrian Păunescu – Nevoia de Ambele Mâini

A țipat în somn cocoșul
Vrând găina să-și dezmierde,
Cade Împăratul Roșu,
Vine Împăratul Verde.
Văleleu, ce surdă luptă,
Ce democrație spână,
Omul vrea să-i fie ruptă
Totdeauna câte-o mână.
După cum arată fapta,
După cum se-aude tânga,
Stânga a lovit pe dreapta,
Dreapta azi distruge stânga.
N-are nici un rost reproșul,
Suntem condamnați a pierde,
După Împăratul Roșu
Vine Împăratul Verde.
Asta-i singura problemă,
Asta-i chestia gingașă,
Doar culori de pe extremă
Ne devin, la toți, cămașă.
N-are nimeni chef să ierte,
Dar păstrați-vă reproșul,
După Împăratul Verde
Poate reveni cel Roșu.
Ca să cumpănim povestea
Care este prea nebună,
Hai ca mâinile acestea
Să lucreze împreună.

Sensul versurilor

Piesa descrie un conflict ciclic între forțe opuse, reprezentate de "Împăratul Roșu" și "Împăratul Verde", sugerând o luptă continuă și absurdă pentru putere. Refrenul îndeamnă la unitate și colaborare, simbolizate prin necesitatea ca ambele mâini să lucreze împreună pentru a depăși absurditatea conflictului.

Lasă un comentariu