Când eram așa de mic
Foarte mic pe un peron
Îți făceam des din batistă
Căci eram băiat salon.
Tu plecai așa departe
Prea departe ca să am
Certitudinea c-odată
Am să te mai văd la geam
La geam, la geam
La geam, la geam.
Era multă lume-n gară
Și bagaje fel de fel gemeau
Toată lumea parcă semăna
Într-un fel cu tine, dar altfel erau.
Se făcea des din batistă
Pe peronul foarte greu
Lumea era foarte tristă
La fel cum eram și eu.
Poate că atuncea eu știam
Că tu n-ai să mai fii
Ca o lacrimă-n batistă
Pentru când ai să mai vii.
Refren:
Gara, gara, gara, gara
Garaaaaa din care ai plecat tu
Gara, gara, gara, gara
Garaaaaa sunt sigur că va spune nu.
La trenurile care vor
Să mi te-aducă înapoi
E-atâta lume-n gară
Că nu e loc de noi x2
De noi, de noi, de noi.
Când eram așa de mic
Foarte mic pe un peron
Îți făceam des din batistă
Căci eram băiat salon.
Tu plecai așa departe
Prea departe ca să am
Certitudinea c-odată
Am să te mai văd la geam.
Poate că atuncea eu știam
Că tu n-ai să mai fii
Ca o lacrimă-n batistă
Pentru când n-ai să mai vii.
Refren:
Gara, gara, gara, gara
Garaaaaa din care ai plecat tu
Gara, gara, gara, gara
Garaaaaa sunt sigur că va spune nu
Gara, gara, gara, gara
Garaaaaa sunt sigur că va spune nu
Gara, gara, gara, gara
Garaaaaa din care ai plecat
Tu
Sensul versurilor
Piesa descrie sentimentul de pierdere și dor asociat cu o despărțire din copilărie, văzută prin ochii unui copil care își ia rămas bun de la cineva drag într-o gară. Gara devine un simbol al plecării și al imposibilității de a aduce persoana înapoi.