I. Ce-ai făcut din mine fată
O frunză din pom picată
Frunză de tine călcată
Luată de vânt și aruncată
Luată de vânt și aruncată
Lanțul amintirilor..
Inimii îi dă ocol
Te-nlanțuie și te strânge. Și la groapă cine te plânge
Tot mama ta florii ți-aduce.
Ref: Cată viață voi mai avea
N-oi mai crede femeia
Cu lacrimi îți jură iubire
Pleacă și se duce în lume
Și bagă venin în tine.
II. Aveai vorbele ca mierea
Sufletul amar ca fierea
Cu o vorbă mi-ai dat speranța
Ai plecat mi-ai distrus viața
Și m-ai lăsat cu speranța
Fată cu florii prinse în păr
Ești regina zorilor
Banii n-aduc fericire
Asta îți tot spun eu ție
Că tu bagi venin în tine.
Ref:…
III. Te-au interesat doar banii
Și mă-nșelai cu dușmanii
Îmi spuneai vorbe frumoase
Vorbe, vorbe veninoase
Cu altul mă râdeai în spate
Acum merg plângând pe drum
Și-am jurat să mă răzbun
Aș da zece ani din viață
Numai să te am în față
Și atuncea să vezi mai fată.
Ref:….
IV. Îți dă vorbe ca dulceața
Pleacă și-ți distruge viața
Cu ce față ți-am greșit?
Că nu ți-am făcut nimic
Rău la nimeni n-am făcut
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea și dezamăgirea unui bărbat trădat de femeia iubită, care l-a părăsit pentru bani și l-a înșelat cu dușmanii săi. El jură să se răzbune pentru suferința pricinuită.