Doamna dirigintă, vă rog să mă scuzați
Mi-a murit bunica dac-aveați de gând să mă-ntrebați.
Ah, deci de-asta ai lipsit măi Adeline?
Da doamna profesoară.
Hai bine.
N-a murit, nu?
Doamne ferește, cum să moară?
E bine, e sănătoasă, cred că se plimbă pe-afară.
Mă speriasem frare, mă bucur că e bine.
Dar dacă se întâlnesc ce se alege de tine?
Diriga cu mamaie?
Da.
N-au cum oaie.
Mamaie d-abia iese afară, plus că asta e cam chioară.
Eh, mă gândeam să n-o vadă doamna profesoară.
Ah, nu mă, nu, ce ai?
Copii, azi plecați mai devreme că am niște treabă.
Deci mamaia-i moartă, dacă cineva te-ntreabă.
Da fratelo, stai liniștit, nu mă bag eu.
Bine, ne auzim, eu mai stau puțin prin liceu.
Bună ziua, sunteți bunica lui Adelin cumva?
Da mămică.
Eu știam că ești moartă dumneata.
Nu mămică, uite-mă că fac cumpărături.
Atunci am de discutat cu Adelin niște treburi!
Adelin, ieri ai zis că mamaita este moartă.
Așa?
Păi și am văzut-o aseară la poartă.
La poarta cimitirului, da doamna, o-ngropam.
Copile, despre poarta magazinului vorbeam.
Adeline, hai acasă să renovăm baia.
Ehe, a-nviat mamaia!!!!
Sensul versurilor
Un elev minte despre moartea bunicii pentru a lipsi de la școală, dar este prins în minciună când bunica apare. Situația devine comică prin încercările disperate ale elevului de a se justifica.