Abadboy – Prieteni Falși

Nu ne-am născut în puf, dar ne bucurăm de viață
Putem zâmbi dacă vrem, în fiecare dimineață.
Însă când vine vorba de prieteni, se iau decizii grele
Care-i lângă tine, care nu, când ai sau nu belele.
Pot să menționez un nume, Dany a fost lângă mine
Mi-a fost mai frate decât fratele când nu îmi era bine.
Însă prietenii falși, au profitat pe urma mea
După zilele cu bani, de „salut!” se tot uită.
Poți să crezi în Dumnezeu, dacă vrei
Dar nu crede prea mult în prietenii tăi.
Urmează Sorin, care mereu m-a ajutat
El mă finanța cu bani pentru mâncare când eram falimentat
Dar n-am uitat, și-a fost mereu lângă mine la o bere
Să bem, să vorbim, uitând clipe de durere.
Se ridică multe priviri, după probleme apar știri
Dacă ești fals și te pocnesc, să nu te miri!
Nu mă amenința că sunt mai dur decât amenințarea
Dacă ești prost și-mi zâmbești frumos, nu-mi schimbi starea.
Poate vrei să-mi fii prieten și nu știi cum s-o iei
Îți recomand să iei lecții de la prietenii mei.
Știi, chiar sunt de treabă, dar am fost trădat de prieteni
de prea multe ori, acum, riscul e prea mare!
Dau exemplu momentul când ia naștere o floare
Dacă e singura pe câmp, cu siguranță moare.
Iar dacă nu e în grădină, unde să fie udată
Va vărsa lacrimi seci, și va deveni uscată.
Așa e cu prietenii, dacă nu ai prea mulți
Te simți singur în viață, și pe restul-i uiți.
Ajungi la bătrânețe să citești singur ziarul
Să verși alcool pe pagini, chiar dacă-i gol paharul.
Asta-i jumătatea mea de melodie, cealaltă-ți aparține ție
Însă ce-am simțit cu adevărat, nimeni nu știe.
S-au pus versuri pe hârtie, s-au cântat multe cuvinte
S-au șters multe amintiri frumoase ce le aveam în minte.
Îmi poți ridica volumul, dar nu și moralul
Cu aceste cuvinte îți lovesc sufletul dar și mentalul.
Te fac să te gândești că n-am greșit cu nimic
Iar acum sunt bucuros că nu te știu de mic.
Tu ești umbra mea pe stradă, cea pe care o urăsc
Visul urât ce se termină atunci când mă trezesc.
Te lovesc, prin felul în care gândesc
Mai beau o gură de bere apoi refuz să-mi amintesc
Închid ochii și zbier tare: sigur o să reușesc.
Nu mai dau nume, și nici exemple negative
Mai bine ia unu’ decât 2 inițiative.
Ai dreptate, textul ăsta chiar rimează
Cum am reușit s-o fac, nu mă interesează.
Cert este că nu vorbesc prieteni pe la spate
Nu urlu în gura mare, când tre’ să vorbesc în șoapte.
Te las pe tine sus, eu mai cobor încă 5 trepte
Dar ai grijă că autobuzul fericirii nu poate să aștepte.
Ai scăpat de unul, acum sunteți doi
O mentalitate la pubertate plină de noroi.
Numele AbadBoy, rămâne scris în istorie
În această luptă, nu este vorba de glorie.
Ce gândeam odată, poate nimeni nu știe
Eu făceam versuri pe comp, iar tu pe hârtie
Ai stat în inima mea, dar cu chirie
Gata sparg oglinda, asta nu e prietenie!