A. U. G.:
Vecinii mei arată bine morți – cum îi văd eu pe ei
Așa cum ard evrei pe rug cu sentimente de ’33
Că stau și-i rumeg frate dar parcă tot nu înțeleg
De ce aici nu e plebiscit pentru alegere de colegi.
Vecinii mei veterani atacă frontul ca matrozul
Ca bisexualele transgendere când află ce-i s******l
Vecinii mei sunt instabili și noi îi îndurăm ca proștii
De zici că au venit cu comunismul și acum-s vecinii noștri.
Vecinii mei nu-s veterani dar nici nu s-ar duce-n război
Ar ajunge pân’ la slugă pentru un grad de odivoi
Luat pe nimic, să primească onoruri de prima clasă
Mulțumim, acum ai dracu întoarce-ți-vă acasă.
Vecinii noștri-s diferiți da-n esență sunt la fel
De-aia facem cypher: să-nțelegeți ce-i greșit cu ei
I-am pus în genunchi de milă să se roage, nu le place
Planul B: tot în genunchi, dar măcar ne satisface.
Tudor Apostol:
Vecinii mei de sub pământ ard cu lumină naturală,
După ce s-au sinucis într-o lume generală,
Cultiv incultura c-o problemă personală,
Cu vecinii mei împușcând inteligența natală.
Vecinii mei din cartier de origine hindusă,
Îmi justifică ura pentru a mai scrie o piesă
Cimitirul din poveste e tranșeea libertății,
Aduc puterea literară la limita capacității.
Vecinii mei din vecini au devenit inacceptabili,
E relatabil să spui ceva mereu justificabil,
Textul meu e apanajul minții tale de copil,
Neregăsit regăsit în cuvinte dirijabil.
Vecinii mei din vestul lumii născuți din accident,
Mă doare-n pulă oricum mă pis pe el de occident
Tu ești bun de limitat eu bine delimitat,
Distrug degenerații-n generații-s consacrat.
Bokka:
Vecinii mei n-au ocupație și nu-și văd de-ale lor
Se bagă ca p***-n p***ă în subiect căzuți la sol
Au fost născuți da nu concepuți ok
Nu știu unde-au crescut da-s jeguri mulți dintre ei.
Vecinii mei inapți n-au citit nimic în viața lor
Sau poate prospectul din cutia de furazolidon
N-au trăit cine știe ce, nu prea ieșiți pe-afară
Arată de parc-au toxiinfecție alimentară.
Vecinii mei se întrec la mol pică de pe scaun
La primul vânt căzuți din picioare gen surfing pe valuri
Cu durere-n pulă îi privesc de parcă m-ar suge
Îi privesc calm senin de gât, parcă i-aș strânge.
Vecinii mei îi judecă pe toți din preajmă
Și perfecțiunea lor nu-i miez e decât coajă
Vecinii mei sunt obsedați de justiție
Grijă să nu bei în fața lor că te toarnă la poliție.
Bridge:
Dumi:
Vecinii mei îmi spun din când în când că sunt drogat
Scuze sunt bețiv, vă f*t pe toți în gură să vă fiu pe plac
Sub umbrela ARMA RECORDS vă facem pe toți trofee
Dacă ai tupeu din plin, în plin îți iei esee.
Vecinii mei, mironi o familie de it-iști
În prezent PSD-iști cu părinții securiști
Vecinii mei sunt p***e cu față de bideu
Ele/ei sunt concepuți pe capacul de WC.
Vecinii mei sus pe bloc și pe la subsol
Fug de mine când sunt mort de beat și îi scuip pe hol
Încă joc același rol, când beau alcool sunt matol
Când cad în cap pe hol, pic pe sol când dau în gol.
Vecinii mei scumpi și dragi de la etajul 1
M-au lăsat în pace când le-am tatuat pe față pumnul
În concluzie, bai Miroane, să-ți iau ochelarii-n pulă
Și lasă-mă să-mi beau berea că ți-o torn pe toată-n gură.
Sined:
Vecinii știu de mine că am rămas la fel de greu
Ei cred că-s prost și n-o să termin anii de liceu
Mă vorbiți pe la spate cum să vă numesc vecini
E trist că peste ani ne tratăm ca pe străini.
Vecinii mei, prea curând n-o să aibă loc
Când zic de ei, nu mă refer la aia de la bloc
Ăia nici măcar nu știu să dea un salut
Se uită la mine cu ochi beliți zici că-s mamut.
Vecinii mei habar n-au să lase puțin de la ei
Eu fraier că pentru ei, merg și-n capătul planetei
Am o vorbă la suflet care îmi este foarte dragă
Falsul cedează, slabul rămâne fără vlagă.
Din vecinii mei, mai am și o parte foarte bună
Frații mei care se știu și mereu mă răzbună
Mai important este să ne apărăm teritoriul
Pentru popor nimic, că e un simplu sclav notoriu.
Bolo:
Vecinii mei oameni siniștri îți e scârbă să-i asculți
Că mereu se dau deștepți când de fapt ei sunt inculți
Ancorați în trecut fără șansă de scăpare
E pură realitate și asta doare cel mai tare.
Vecinii mei te fac să crezi că toată lumea e a lor
Și din alte surse spun că-n viață nu e ușor
Oftează mai mereu că nu prea îi duce capu’
Și datorită lor lumea tot se duce dracu.
Vecinii mei curioși par de regulă stresați
De viața mea personală sunt foarte interesați
De parcă au crescut cu mine, dar un lucru se știe
C-am simțit pe pielea mea cum e să stai în sărăcie.
Vecinii mei, săracii îi recunoști dintr-o mie
Se fac remarcați în viață datorită prostiei
Cine s-a simțit este liber să m-acuze
Vă iau opinia în pulă fără să îmi cer scuze
Sensul versurilor
Piesa exprimă frustrarea și critica față de vecini, portretizând o varietate de personaje negative și subliniind aspecte problematice ale vieții de cartier. Versurile sunt agresive și satirice, reflectând un sentiment de dezamăgire și revoltă față de mediul social înconjurător.