Curg bale inimii-mi la pupa,
Sătulă-i de mahorcă ea:
O tot împroașcă ei cu supa,
Curg bale inimii-mi la pupa:
Cu deocheate glume trupa
În râs mereu o ține-așa,
Curg bale inimii-mi la pupa,
Sătulă-i de mahorcă ea!.
De itifalice, piupiesce
Insulte rău s-a depravat!
La cârmă ei pictează fresce
Prea itifalice, piupiesce.
O, voi, abracadabrantesce
Talazuri, luați-o la spălat:
De itifalice, piupiesce
Insulte rău s-a depravat!.
Ce fi-va, inimă furată,
Când n-or avea deloc tabac?
Ei tacturi bahice-au să bată,
Când vor toca tabacu-odată:
O, inima de-or să mi-o scoată,
Am să tresar eu din stomac:
Ce fi-va, inimă furată,
Când n-or avea deloc tabac?
Sensul versurilor
Piesa descrie o inimă metaforică, sătulă de vicii și abuzuri, într-un stil absurd și umoristic. Inima este personificată și supusă unor situații bizare, reflectând o stare de degradare și disperare comică.