Azr feat Onlything – Dubla Personalitate

S1:OnlyThing
Retras într-un colț opus, de gânduri derutat,
Ai în față oglinzi un chip ce se zbate neîncetat,
Se zbate că nu știe cine este el de fapt,
Când pe-o parte-i împlinit și pe alta încurcat.
Doar o singură oglindă ce desparte același om,
Între 2 lumi aparte și nu te trezești din somn,
Cu speranța la pământ ai ajuns depășit,
Când situația stă în fața ta și te privește zâmbind.
Când oglinda ia controlul, că tu nu mai ești în stare,
Să deosebești un câine de-o mâță oarecare,
Cum să fii puternic și-n picioare să stai când nu poți măcar,
Să setezi și ceasul de la mână după fusul orar.
Ce-ai fost și ce-ai ajuns acum ești cu capu-n nori,
Dar nu e senin că vine ploaia și te face sloi,
Când nu mai ai pic de forță și ești la pământ culcat,
Luptă frate în continuu, doar așa vei fi împăcat!
S2:OnlyThing & aZr
OnlyThing:
Ai trecut prin multe, dar spre deosebire de alții,
Pe tine te-au schimbat acțiunile, nu ca pe alții,
Care au rămas cu tăria că poate mai vine,
Și-o zi când nu tre’ să-ți mai faci griji pentru mâine.
Cu un caracter puternic poți să ajungi chiar departe,
Nimeni nu se naște-așa, dobândești cât poți și cât se poate,
Ca data viitoare când o să mai dai de greu,
Să gândești înainte că trebuie să fii doar tu mereu!
aZr:
Gura lumii este mare, sufletele bune sunt călcate în picioare,
Ți-au aprins mânia ce acum arde ca o torță nemuritoare,
Din mânie, în scurt timp ai transformat-o în ură,
Urăști tot ce ține aproapele tău și le dorești o moarte cât mai dură.
Te privești în oglindă, ura se vede ca un fum ce izvorăște din tine,
Ai fost cândva copil, acum ai ajuns matur, nu-ți mai pasă de nimeni,
Te-au umilit, te-au scuipat, te-au făcut să te simți ca un ratat,
Drept răsplată, binele din tine a murit, iar moartea acum îi calcă pe cap!
S3:aZr
Supărat că sunt atâtea imagini ce se învârt în jurul tău,
Ai decis să o faci cu mâna ta, măcar să știi de ce ți-e rău,
Ai pășit ușor, ușor către lumea lui de apoi,
Fără vreun sentiment, fără griji, nesperând să te mai întorci înapoi.
Și pășești pe străzile pe care cândva stăteai și râdeai,
Toate s-au schimbat, parcă nici tu nu mai ești cum erai,
Și mergi printre ruine, cauți să vorbești cu cineva,
Dar cel din oglindă ți-a șoptit: „Asta este doar vina ta!”
Nu găsești pe nimeni, totul pare un film fără happy end,
Nu te gândeai la consecințe, nu ai fost niciodată „forhend” (Din limba Slovacă care înseamnă „cel dintâi”)
Apar imagini în fața ta, mai rău ca un film de groază,
Cunoști, nu reacționezi, ești deja în metastază.
Și umbre încep să apară pe o parte, lumină pe cealaltă,
Jumătate din corpul tău s-a luminat, restul negru ca o targă,
Cazi în genunchi, nu ți-ai imaginat și un adevăr întunecat,
Cerul s-a despicat, flăcări cad, bun venit în IAD!