Să mă iubești
Parcă te-aș cunoaște de o viață, poate două,
Și abia aștept să vină celelalte nouă,
Și parcă mâna ta îmi umblă iar în păr aiurea,
Și parcă părul meu nu știe că nu-i mâna ta,
E vântul, e gândul meu.
Am să întreb ploaia unde ești acum,
Dacă te udă și pe tine,
Am să încerc, dar nu știu cum să-i spun
Că ai nevoie de mine
Să mă iubești, să mă iubești, să mă iubești.
Aseară am adormit cu tricoul tău lângă mine,
Am închis ochii și puteam să jur că e pe tine,
Că ești aici, că ești aici,
În inima mea,
Nu e bine.. Ce-ai făcut..
Am să întreb ploaia unde ești acum,
Dacă te udă și pe tine,
Am să încerc, dar nu știu cum să-i spun
Că ai nevoie de mine
Să mă iubești, să mă iubești, să mă iubești.
Am să întreb ploaia unde ești acum,
Dacă te udă și pe tine,
Am să încerc, dar nu știu cum să-i spun
Că ai nevoie de mine
Să mă iubești, să mă iubești, să mă iubești.
Parcă te-aș cunoaște de o viață, poate două..
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul profund și nostalgia pentru o iubire trecută. Naratorul își amintește momente intime și caută semne ale prezenței persoanei iubite în lucruri simple, precum ploaia sau un tricou. Sentimentul dominant este unul de pierdere și de dorință intensă de a fi iubit.