E-o pagină din cele ce vor fi
Şi nu pot, ce-i acolo, să citesc.
Tu poţi citi? E scris că te iubesc?
Nu poţi vedea nici peste, doar, o zi?.
Ei, lasă, nu-i nimic, citim ce-a fost!
Vezi? E frumos, e-al nostru, bine scris,
Şi e adevărat, nu e un vis
Cu întâmplări ce-n viaţă nu-şi au rost.
Am o idee: ce ar fi ca noi,
Din ce s-a scris, din tot ce am trăit,
Să ne alegem doar ce ne-a unit?.
Vom retrăi ce-a fost şi.. mai apoi!
Iubita mea, să scriem, amândoi,
În viitor, trecutul cu noi doi.
Sensul versurilor
Piesa explorează ideea de a rescrie trecutul prin prisma iubirii, concentrându-se pe momentele frumoase și unificatoare. Sugerează crearea unui viitor comun bazat pe amintiri prețuite și pe o perspectivă optimistă asupra relației.