Deliric 1 – Negru [Corect]

Te-ai pus pe cruce de fraier, Isuse,
Că oamenii-s tot muci cu febră și tuse,
Cu flegme pe buze, cu temeri și scuze,
Cu germeni în spuse, cu cer negru-n cuget.
El discerne cu fulger, digeră cu ulcer
Și disperă când nu e cel ce din sfere să urce,
Da’ îngerii au cancer la aripi și-acum zboară-n jos,
Da’ nu-s îngeri, au cange, e totu’ pe dos.
Pământu-i frumos, verde, l-a pictat Tactu’ ca blegu’,
Dacă-l făcea gri, poate nu vedeam jegul,
Poate nu vedeam negru din orice respir,
Poate nu-mi lipsea muzica din textul lu’ Shakespeare.
Da’s toți surdo-muți, creștini urâți,
Pășind pe spini desculți, copii născuți cărunți,
Cerșind cu jind la adulți, scăpând suspini să-i cruți,
Să-i uiți, să nu-i aduci în lumea asta de ciuți.
Suntem deja prea mulți…
Tatăl nostru care ești în Ceruri,
Am uitat Numele Tău, am ucis Împărăția Ta,
Fără voia ta, ceru-i negru, așa-i și pe Pământ,
Pâinea noastră cea de toate zilele, ne batem pe ea astăzi
Și toți profită de greșelile noastre, și nici noi nu iertăm greșiților noștri
Și ne ducem cu toții în ispită, căci din noi izvorăște ce-i rău.
Amin!
Ai cuie-n mâini de fraier, Isuse,
Și tu ne găsești scuze,
În curând o să plouă cu obuze,
Când chipuri de președinți morți sunt muze.
Pământu-i plin de vampiri cu ventuze,
Ce-i sug sângele negru să-și hrănească roboții,
Vii cu vinul, morții cu morții lor,
Hoții cu preoții, ne prostesc cu toții,
Ne iau din porții și tu ții să ne cruți pe toți, știi?!
Oamenii-s fiare, câini se bat pe pâini cu fiare-n mâini,
Ovare poartă orfani de mâine,
Tac-tu’ a uitat de noi, atunci noi cui ne închinăm?
Și-ardem gaz în cer să-l intoxicăm.
Am 16V, motor de 6 litri, 500 CP,
Când trec pe strasse pițipoancele pică,
Fraierii dau flegme de-oftică,
O mână pe volan, una pe sticlă,
Da’ nu uit să mă-nchin când trec pe lângă biserică,
Un plic de coca’n torpedo lângă o icoană mică,
Sunt creștin…