CTC feat Armada – Al 13-Lea Ceas

(Vlad Dobrescu)
Opoziția-i slabă,
Privește-l pe Vlad atacând Stalingrad,
Îi fac șah mat, privind printr-o altă prismă
De fapt, la câte piese au furat,
M-ar fi bătut dacă jucam șah,
Dar așa-i doar un fapt grav,
pentru care trebuie să-i fac praf,
Și să le dau graff,
Căci am în program să-i proclam sclavi,
Dacă nu cântam,
Probabil alergam și omoram sclavi,
Și doborâm bastarzi falși,
Reprezentanți mascați,
Trebuie acuzați de trădare și executați.
(Deliric1)
Eu mă distrez, tu disperi,
Discută cu mine,
Ești în dispută cu mine,
Descurcă-te sau dispari.
Destul pentru mine,
Sunt dispus să dispun de tine,
Ești distins, distrus,
Sunt dispus să te distrug.
Dacă te-ntinzi, te lovesc dinadins,
Chiar dacă te aprinzi,
Sau te bat de te sting dacă o arzi aiurea,
Războiul nu s-a terminat, dezgroapă securea,
Secționează-ți venele la ambele membre,
Și tot te urmăresc până-n tenebre.
(Doc)
În al 12-lea ceas,
Vă las, pas,
Mă f*t pe jointul ce l-ați tras,
Privesc de sus tot ce-am supus,
Ca de la pas,
Dacă doar arzi gaz,
Ești doar un alt gras,
Doar un alt fals de c***, care a scăpat,
Privește cum arzi gaz,
Cineva mă critică, să-l aud,
Și-l bat ca pe-un out,
Sau ca pe-un fault,
Cineva ca noi se ridică, îl laud,
Eu caut silabe tonice,
V-ard cu tobe sonice,
CTC sunt dați dracului ca jertfele demonice.
(Cedry2k)
E timpu’ să stric tripu’,
Sunt strict tipu’
De maestru de ceremonii funerare
Ce-ți schimbă-n dric chipu’.
Scuip pur și simplu,
P*********i în averse de versuri,
Ce bulversează ireversibil sesiuni adverse,
Față de care am aceleași aversiuni intense,
Cu mențiuni exprese
Că toți fac aceleași presiuni șterse,
Dispersându-se prin diversiuni diverse,
Eu aștept disesiuni,
Să le fac leziuni de dimensiuni imense.
(Smogg)
Marcu 6:6:5
Am deprins rapid cum să mă desprind,
Acid de pluton, să nu mai depind de om,
Războiul meu pornit cu armata formată
Din propriile-mi clone tetraforme, face victime,
Smulg torțele aprinse
Din brațele divinității destinse,
Și-o împing în abis,
O forțez să stea vis-a-vis de sistem,
Un drum deschis,
O imobilizez
și inserez propriile-mi molecule ADN.
Sunt ultima parte existentă
Din ultimele două entități trigemene.
Închină-te.
Prozac, inamicul umanității,
Absolvent al academiei insanității,
Ucigaș în masă, în război cu propria-i rasă,
Căci urăsc tot ceea ce este ființă,
Lipsit total de conștiință,
Sunt arma perfectă.
Mașină umană de război,
Rata de supraviețuire scade la 0,
Și voi,
Sunteți prizonieri în acest panteon demonic
Și nimic nu mă oprește să nu vă despic,
Ca să nu mă dezic,
Sunt pur și simplu ceea ce sunt sadic..
(Nwanda)
Prea mulți MC fără pic de talent ne atacă,
Prea mulți DJ fac scratchuri p-o singură placă,
Prea mulți copii care cred
Că hip-hopul e-o joacă,
Vor să fie profunzi,
Dar creația lor e seacă,
E 2003, dublu-v v-atacă pe toți,
V-am tras destinul la sorți,
Vreau să vă văd morți,
Vrei să scapi dar nu poți,
Căci ești fără scăpare,
Am câte-o armă pregătită pentru fiecare.
(Carbon)
Carbonizez microfoane,
Energizez mâini pe platane,
Binecuvântez instrumentale,
Când te testez cu rime,
Molestez timpane.
Cu tendința să te identific după cum asculți,
Dacă nu pui suflet, înseamnă că ne insulți.
Ce, adică eu și,
Carbon și CTC, izvoare de idei,
Din care să bei să te purifice,
Și vei înțelege sensul,
Din sunetul și cugetul hip-hop,
Din starea de fapt în care te-am angrenat,
Ești îndoctrinat

Sensul versurilor

Piesa este un atac complex și agresiv la adresa scenei hip-hop actuale, plină de critici și metafore violente. Fiecare artist își expune viziunea asupra stării muzicii și a societății, folosind un limbaj direct și fără compromisuri. Mesajul general este unul de revoltă și dorință de schimbare.

Lasă un comentariu