Alina Zaharia – Gând Rebel

Tot vreau să uit, de vină-i gândul
Se plimbă ca un om, un om nepăsător și beat
Vreau să-l alung sau să-l închid,
Îl matur sub covor,
covor amețitor de fapte.
Îl închid într-o cutie,
Îl deschid cu-o amintire,
Îl alung cu o privire,
Îl înmoi în amăgire.
Îl colorez cu vorbe goale,
Se apără cu dor, dor răzbunător și crud
Și îl agăț în colț de zâmbet
Vreau să îl ascund sau
să-l transform în scrum de trecut.
Îl închid într-o cutie,
Îl deschid cu-o amintire,
Îl alung cu o privire,
Îl înmoi în amăgire.
Îl închid într-o cutie,
Îl deschid cu-o amintire,
Îl alung cu o privire,
Îl înmoi în amăgire.
Are-un zig zag ascuțit,
Taie un suflet rănit,
Este un gând răzvrătit
un gând ce nu-mi dă pace,
dar o să-l alung oricum
cu un cuvânt.
Nu mai vreau să știu de tine,
Vreau să fii o amintire,
Vreau să cad într-o iubire,
Într-o altă amăgire.
Nu mai vreau să știu de tine,
Vreau să fii o amintire,
Vreau să cad într-o iubire,
Într-o altă amăgire.
Nu mai vreau,
Nu

Sensul versurilor

Piesa descrie lupta interioară cu un gând persistent și rebel. Naratorul încearcă să scape de amintiri și regrete, căutând eliberarea și o nouă iubire, dar se simte prins într-un ciclu de amăgire.

Lasă un comentariu