Bat clopote, bat, timpul încuie
Siropul de tuse are gust de tămâie
În piața pustie orbul cântă umbrelor de mâine
Nu-i mai trezește nicio minune
Uite un înger prăbușit în noroi
Încă ești viu, hai fă o poză cu noi
Ce naiba zburai spre cerul amar
Mai bine ne târâm toți prin pământul murdar.
Suntem plecați, suntem captivi
Suntem ținuți ocupați, suntem pasivi
Suntem plecați, suntem fictivi
Suntem deja virtuali, suntem pasivi.
Animalul din mine este la fel
Ca animalul din tine, rătăcește rebel
Printre alte animale ascunse sub haine
Ai grijă, ai grijă, toate vor carne.
Suntem plecați, suntem captivi
Suntem ținuți ocupați, suntem pasivi
Suntem plecați, suntem fictivi
Suntem deja virtuali, suntem pasivi.
Ne-au mai rămas o felie de lună
Un deget albastru și o lume în gri
Prefă-te că-i bine, prefă-te că-i bine
Prefă-te că nu știi, prefă-te că.
Suntem plecați, suntem captivi
Suntem ținuți ocupați, suntem pasivi
Suntem plecați, suntem fictivi
Suntem deja virtuali, suntem pasivi
Suntem pasivi, suntem pasivi
Sensul versurilor
Piesa descrie o stare de alienare și pasivitate generalizată în societatea modernă, unde oamenii sunt captivi și fictivi, trăind într-o realitate virtuală. Versurile sugerează o pierdere a umanității și o acceptare a unei existențe lipsite de sens.
