#I.
Era vineri, ba nu, că era joi
Umblam cu foi de scris și cu plămâni bătuți în cui
Jur! Eram treaz în toi, mă simțeam în lumea a nimănui
Până a venit un elf îmbrăcat în Moș Crăciun în morții lui
Visam c-aveam viața oricui, până m-am trezit cu-n cucui
În teastă și am jurat că am să mă las de viciul dracului
Am mințit, nah, întindeți-mă pe cruce, în palme cu cui
Cum ați făcut cu ceilalți copii nevinovați ai nimănui
M-am săturat de voi, îmi sunt propriu zeu
Puteți să luați tot ce vreți din împărăția mea pan’ la ultimul leu
N-am nevoie de bani, m****s pe ei de marefeți
Banii n-aduc fericire dar o întrețin material, nu fiți niște nătăfleți
C-ăștia vă iau de fraieri, la sfârșit de viață o să le plătești costul
Că le-ai respirat 35 de ani oxigenu’ ca prostul
Nu văd rostul rostului când se ridică-n slăvi toți proștii
Cu măști de monștri pe față controlați de mass-media ca roboții
M-am săturat să fiu controlat de un ventriloc ipocrit
Afaceri de isprăvit numai și numai să iasă în profit
Am făcut pactul cu dracu’ numai ca să fiu liniștit
Și am ajuns să vă mănânc sufletele pe rând ca un lup lihnit
Tu nu vezi? De ce nu vedeți? De ce sunteți toți orbi?
De ce pe unde calc rămâne în urmă un tablou fără culori
Sunteți ca niște puii de cloșcă rătăciți
În preajma unei haite de lupi, sunteți ca și picați în lacul fricii.
Nu mai sunt un om, am devenit un demon
Trăiesc mai mult în lumea moartă decât în cea vie de prost gust
Nu mai fi prost în plus, c-ai drepturi de spus
C-ai pus prea multă sare pe rană și-a început să-mi placă gustul
De sânge roșu ca mustul, lacrimi dulci ce-aduc plânsul
Îngerilor decăzuți cu aripi negre ce se zbat în apusul
Regretelor printre ceilalți demoni ce-au fost îngeri
În cer și acum încerc să îi liniștesc cu căldură-n ger
Îi auzi cum zbiară, glasul lor de altă dată-i răgușit acum
Tot ce-a rămas în urma lor este doar praf de stele și fum
Vino la mine, eu pot să-ți ofer tot ce n-ai avut vreodată
Promit c-o să te fac să te simți mai bine ca niciodată
Și am acceptat, am fost orbit de bani și dorință
Acum regret fiecare persoană ce-o trec în neființă
Dorind să fac tot ce n-am putut face vreodată
Am ajuns să-mi dau propria viață pentru o altă viață
Numai ca să mă simt bine, oferindu-ți un gram de speranță
C-ai putea scăpa cu viața fără pic de toleranță
Destinul tău s-a terminat aici, du-ți crucea acolo sus
La apus de soare vei fi un alt suflet răstignit ca restul
Sensul versurilor
Piesa descrie un individ care a făcut un pact cu diavolul în căutarea liniștii și a ajuns să regrete alegerile făcute. El se simte pierdut, controlat și consumat de regret, trăind într-o lume întunecată, plină de suferință și moarte.