Ceilalti – Uitare

Vreau să uit de tot, vreau să-mi amintesc cât pot
Vreau să-mi amintesc cât pot, vreau să uit de tot. [x2]
Nu credeam că soarele mai cunoaște strada mea,
Transmit de la podea rebranding-ate cu catifea
Țigări și cafea, vicii ca să uit de ea,
Complicii, amicii ăia care nu fug la vreo belea.
Se tot sădea la un viitor, nu mă uita
Un călător fără bilet, vreau încă o zi de ziua mea,
Cu zâmbetul pe buze-ntr-un autobuz aglomerat,
Sunt într-o dimineață tristă când vin acasă beat.
Sunt 300 de motive, de întâmplări în câțiva ani,
Cu prietenii mei spartani sparg bani și barmani,
C-am bestii ce mă bântuie da’ bag alcool să plece,
Și speranțe-ntr-un părculeț cu ea și-o ploaie rece.
Timpul trece, și ia cu el un vis din 10, Un mic dejun la pat și ea nu simte, tre’ să plece.
Tre’ să avem răbdare, să alergăm, tre’ să uităm,
Tre’ să ne știm pe noi ca să știm la ce visăm, și..

REFREN:
Vreau să uit de tot, vreau să-mi amintesc cât pot
Vreau să-mi amintesc cât pot, vreau să uit de tot. [x2]
Mi-am zis la fel și în interior și pe dinafară,
De la piatra din praștie până-n piatra funerară,
Vreau să fiu magician să fac frici să dispară,
Ce nu te face puternic până la urmă te omoară.
Frământările vin parcă mult mai devreme,
Cei mari să-nțeleagă și cei mici au probleme,
Am nevoie de lumină, muzica asta alină,
Mă plimb pe unde n-ați pus nici roată de mașină,
Nu ești huligan când dai cu pietre-n geam,
Dacă tot ce ai îți încape-ntr-un ghiozdan,
Pentru Terra un oaspete ne dă fructe proaspete,
Alții mă vor de-al casei să mă pierd în plânsete,
Se fură din ciment dar viața rămâne-n beton,
Să reușești tre’ să te adaptezi ca un cameleon,
O știm încă de când ne tundeam castron,
Și ne încălzeam amândoi sub același palton.

Vreau să uit de tot, vreau să-mi amintesc cât pot
Vreau să-mi amintesc cât pot, vreau să uit de tot. [x2]