Uite că am putut să mai plâng să strâng sub ochi șiroaie
Copil râzând vesel când aleargă prin ploaie
Sufletul îl am din paie sunt sătul și se îndoaie
zâmbetul e din cuțite ascuțite și taie
N-am să cedez (nu) n-am să oftez nu sângerez
Asta nu e sângele meu uite gustă să vezi
Și piesa asta știi că e pantof de cenușăreasă
Numai tu să o înțelegi că doar tu ești aleasa
Și eu te aștept camuflat în decor
La ușă nu e nimeni totuși mă uit pe vizor
Ziceai că vii pe geam îl las deschis chiar dacă e frig
Mi-am lăsat și sufletul de sat am ajuns să te strig
Și mi-ai răspuns acum glasul tău mi-e de ajuns
Cu suspansul de a ajunge într-un loc nepătruns
Voi fi în urechea ta oricât de departe o să mergi
Pentru că oricât de criptat aș vorbi tu mă înțelegi.
RefrenX2:
Acum trebuie să poți să înfrunți vânt și ploi
Vad toți dar știm numai noi
Și totuși poate poți fi caldă cu oameni reci
Aud toate dar numai tu înțelegi.
Țin minte te-am găsit pe o bancă întinsă și rece
Au trecut atâția ani și mie tot nu îmi trece
Nu îmi trece prin minte cum ai putut să mă lași
Când eu ziceam că te iubesc și tu vorbeai de urmași
Hai vino în pași mărunți nu vreau să te grăbesc
Nu vreau să îmi sari în brațe vreau din nou să muncesc
Să te aduc aproape să îți simt răsuflarea încă o dată
Să îmi faci pielea de găină când mă alinți în șoaptă
Hai vino o dată așteptarea mă omoară
Să știu că mi-ești pereche nu am nevoie de vreo școală
Iubirea noastră e ca în cântec bibelou de porțelan
Să o prețuim pentru ce este încă o viață și un an
Și dacă nu vrei să ne vedem măcar în vis să îmi apari
singura vii să te văd și apoi încet să dispari
Cu timpul golul ia locul la tot ce a fost între noi
După mult soare în inima mea se anunță vânt și ploi.
RefrenX2:
Acum trebuie să poți să înfrunți vânt și ploi
Vad toți dar știm numai noi
Și totuși poate poți fi caldă cu oameni reci
Aud toate dar numai tu înțelegi.
Hai mai dă-mi o palmă dar șterge-mi lacrimile
Nu ne mai vorbim dar îți vorbesc în toate cântecele
Sunt nebunul tău știi că dau lumea asta nebună
Să te mai țin de mână să mai râdem împreună
Nevinovați în pași sub un cer cu un altfel de stele
Te rog stropește cu șoapte toate grijile mele
Am pus în lanțuri păcatele ferecate în trecut
Țin nopți reci căci se petrece într-un vis tăcut
Orașul îngheață simple forme lipsite de viață
Niște suflete putrede avem nevoie de speranță
Macină amintiri un prezent suspendat în timp
Refuz școala lor eu cu tu vreau să mă plimb
Hai să refuzăm orice rol pe scena regretelor
Să depășim în zbor condiția de simplu muritor
Pentru visele tale ești condamnată să lupți
Deși se zice că iubirea e un Moș Crăciun pentru adulți.
RefrenX2:
Acum trebuie să poți să înfrunți vânt și ploi
Vad toți dar știm numai noi
Și totuși poate poți fi caldă cu oameni reci
Aud toate dar numai tu înțelegi
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea și regretul după o iubire pierdută. Naratorul își amintește de momentele frumoase petrecute alături de persoana iubită, dar și de despărțire, exprimând dorința de a o revedea măcar în vis.