Mereu în noi e altceva,
E ca și cum am fi trăit
Cu ani în urmă, undeva,
Și ne-am iubit, și ne-am iubit.
Mereu în noi sunt amintiri
Că am mai fost și ne-am pierdut,
Tot căutând un anotimp,
Într-un decor necunoscut.
Ref. : Și alte vieți vor aștepta
Să ne-ntâlnim, apoi să uiți
Și iar prin timp vom alerga
Prin roua dragostei, desculți.
Prin ani și ani am rătăcit
Furând iluzii, tu și eu,
Părând că iar ne-am regăsit.
Eram tot mai străini, mereu.
I, Ref. :….. [bis.
Sensul versurilor
Piesa explorează ideea reîncarnării și a iubirilor pierdute de-a lungul timpului. Protagoniștii se caută continuu, prinși într-un ciclu de reîntâlniri și uitare, într-o lume a iluziilor.