Dar tu ai viața ta de vagabond
Și eu te iubesc de nu mai pot
Plâng mereu de grija și dorul tău
Dar orice ar fi, rămâi vagabondul meu [x2]
Degeaba îmi cumperi de toate
Dacă nu te simt noapte de noapte
Poți să-mi cumperi și palat
Dacă n-am iubirea cu cine s-o împart
Dar tu ai viața ta de vagabond
Și eu te iubesc de nu mai pot
Plâng mereu de grija și dorul tău
Dar orice ar fi, rămâi vagabondul meu [x2]
Nu mai vreau nici banii, nici haine fine
Vreau să dorm noaptea lângă tine
Nu mai vreau nici bogății
Vreau lângă mine să fii
Dar tu ai viața ta de vagabond
Și eu te iubesc de nu mai pot
Plâng mereu de grija și dorul tău
Dar orice ar fi, rămâi vagabondul meu [x2]
Dar tu ai viața ta de vagabond
Și eu te iubesc de nu mai pot
Plâng mereu de grija și dorul tău
Dar orice ar fi, rămâi vagabondul meu [x6]
Sensul versurilor
Piesa exprimă iubirea necondiționată a unei persoane față de un vagabond. Ea preferă prezența și iubirea lui în locul bogățiilor materiale, acceptându-l așa cum este, cu stilul său de viață nonconformist.