Destin – Când Vine Toamna.
Nu-mi ajungi şi n-avem timp
În fiecare scurtă zi,
Aşteptăm nopţi mai lungi
Să ne putem şi noi iubi.
Mi-a căzut pe gură frunza
Unui ultim arbor frânt,
Moare vara, moare vara
Şi vine toamna pe pământ.
Ia-ţi pe umăr haină groasă,
Ia-ţi flanelul tău răsfrânt,
Moare vara, moare vara
Şi vine toamna pe pământ.
Desfrunziri – eu mai mor tu mai mori,
Înfrunziri – şi-nviem uneori.
Mi-a căzut în noapte mâna
Când am vrut să te descânt,
Moare vara, moare vara
Şi vine toamna pe pământ.
Unde e căldura verii,
Paşii noştri unde sunt,
Moare vara, moare vara
Şi vine toamna pe pământ.
Desfrunziri – eu mai mor tu mai mori,
Înfrunziri – şi-nviem uneori.
Versuri Adrian Paunescu.
Sensul versurilor
Piesa explorează tema destinului și a iubirii efemere, folosind metafora toamnei ca simbol al sfârșitului și al melancoliei. Versurile reflectă asupra trecerii timpului și a pierderii, dar și asupra speranței de renaștere.