C. O. D – Revedere (Ziua II)

Strofa I:
Yo! Cum ar fi, dacă-ntr-o zi nu te-ai mai trezi
Din visul unei vieți de toamnă, cu frunze arămii
Fiind ținut captiv în închisoarea cu vitralii
Evadând, spunând: “Lasă dricu’ pe-avarii! ”?.
Cum ar fi să renunți la toți ce ai iubit
Să te vezi de sus în propria prăpastie prăbușit
Înghițind în sec speranțe și dezamăgiri?
Nimic nu te inspiră, atunci la ce aspiri?.
Cum ar fi, înainte de toate
Să rămâi în spate
Aplaudând din picioare cu mâinile legate
Filmul vieții tale, cu scenariu atât de prost
Că la final să spui, plângând: “Nu mai are rost! ”?.
Cum ar fi o altă șansă? Ai spune da
Privind-o ca pe noua pedeapsă? Sau cumva
Ai uitat de sacrificii ce n-au fost deloc dorite
Ca-n acea toamnă alții să aibă zile însorite?.

Refren X2:
Întrebări, încercări, e de neînchipuit
Te-ai grăbit, pe toate tu le-ai dorit
Închide ochii încet, aderă spre infinit
Din păcate, răspunsurile sunt la sfârșit..

Strofa II:
Oare poți ca Down, să fii peste tot
Analizându-ți boala, deși n-are antidot
Văzând mâini întinse, cu multă demnitate
Uitând de acea mână ce te-mpinge de la spate?.
Oare poți să mergi pe drumuri din copilărie
Căutând odihna ca dintr-o amintire timpurie?
Înțelege, ce-a fost rămâne până la moarte
În viață, nu doar ființa de trup se desparte….
Oare poți accepta un nou vast început
Lovindu-te de reluări, pe care le-ai perceput
Ca fiind notițe, de rămâi la teorie?
Teoretic, practica e ce ți-a lipsit ție!.
Oare poți sta pe bancă, liniștit cu datorii
În umbra unei statui, așezată la colțu’ florii
Simțind că nu-i momentu’ de a-i revedea pe morți?
Uită-te cum ar fi. Sunt sigur că o să poți!.

Refren X2:
Întrebări, încercări, e de neînchipuit
Te-ai grăbit, pe toate tu le-ai dorit
Închide ochii încet, aderă spre infinit
Din păcate, răspunsurile sunt la sfârșit..