– Ce mai lume de pitici!
– Taci din gură, să n-o strici!
– Mângâie-i cu umbra! Poți?
– Dacă sufli, zboară toți!.
– Dacă-ți vine să strănuți?
– Cred că-n altă lume-i muți!
Hai și tu în lumea lor,
Pici-Pitic, să facem haz!
Cațără-mi-te pe nas,
Plimbă-te printre pistrui
Ca pe niște cărărui!.
Umbra ta va fi, în schimb,
Foarte mare, măi băiete,
Clătinându-se un timp
Pe tavan și pe perete.
– Ce mai lume de cuvinte!
– Stăm sau mergem înainte?
Sensul versurilor
Piesa explorează lumea magică a copilăriei, invitând ascultătorul să se alăture unui univers plin de pitici și jocuri imaginative. Versurile sugerează o perspectivă ludică asupra realității, unde umbrele devin personaje și pistruii se transformă în cărări.