Într-o zi de dimineață
Am să plec și eu acasă
Îi frumos, Doamne, prin lume
Dar acum vreau acasă la mine
Italia e frumoasă
Dar e departe de casă
Vreau acasă, acasă la mine
La a mea iubită Românie
Că acolo m-am născut
N-am de gând să vă ascund.
Chiar de în Italia stau bine
Și mi-am creat o a doua familie
Cu colegi, oameni frumoși
Pe care eu îi iubesc
Și o să le port respect
Că am crescut împreună
Dar acuma gândul meu
E la casa mea mereu.
Mă ia dorul tot mereu
Și plânge sufletul meu
Tot tânjește după tine
Of, iubită Românie
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorul profund al unui român aflat în Italia, care tânjește după casă, familie și țara natală. Chiar dacă și-a construit o viață bună în străinătate, gândul și sufletul său sunt mereu acasă.