Suflu-n carnea ta de jar
cu sărutul meu de miere
și luceafăr și măgar
iau ce n-aș putea vai cere.
Cu sărutul meu de miere
stârnesc stelele din tine
răsărind în alte ere
dragostea de-a pururi vine.
Stârnind stelele din mine
o, luceafăr și măgar
cred că totuși ar fi bine
doar în carnea ta de jar.
Căci sărutul meu de miere
toată veșnicia-ți cere.
Sensul versurilor
Piesa explorează o dragoste pasională și intensă, folosind imagini poetice pentru a descrie dorința și atracția irezistibilă dintre două persoane. Sărutul devine un simbol al acestei conexiuni profunde, capabil să aprindă scântei și să reveleze eternitatea.
