Alei, codrule fârtate,
Totdeauna mi-ai fost frate,
Și de tine mi-ai vorbit,
Și de rău tu m-ai ferit.
Dacă vrei să-mi faci un bine,
Cheamă-mi mândra lângă mine,
Ca să-i cânte florile,
Florile surorile.
Și mândruța să le asculte,
Nopți întregi și zile multe,
Până o prinde să-nțeleagă,
Cât mi-a fost mie de dragă.
Alei, codrule fârtate,
Totdeauna mi-ai fost frate,
Și de tine mi-ai vorbit,
Și de rău tu m-ai ferit.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă o legătură profundă cu natura, personificată prin codru, văzut ca un prieten și protector. Se invocă natura să mijlocească pentru dragoste, transmițând dorul și afecțiunea către persoana iubită.