Nu sunt cel mai deștept din țară
Așa cum cred românii mei,
Din contră, sunt o grea povară
Nu am dolari, dar n-am nici lei.
La ce mi-a folosit cultura
Și am citit pân-am orbit?
Îmi râde-n față stârpitura
Ce stoarce, din orice, profit.
Nu sunt un geniu, dimpotrivă
Mai prost ca noaptea sunt, e clar,
N-am bani de cărți, nici de colivă,
Eu sunt un Rege Lear hoinar
Pe o corabie-n derivă
Care oftează după far…
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimentul de inutilitate și deznădejde al unui individ care, în ciuda culturii sale, se simte depășit de realitățile materiale și sociale. Se identifică cu Regele Lear, un simbol al decăderii și al pierderii, simțindu-se pierdut și fără resurse într-o lume dominată de profit.