1) Trăind în paranoia într-un peisaj pustiu
N-am nimic de făcut altceva în afară să scriu
E singura metodă prin care rămân viu
Așa am învățat să fiu ce vreau să fiu.
Mi-a plăcut să descriu de când eram un bididiu
Când nu știam de studio, ce înseamnă să scoți un CD-u
Din toate care au fost doar un lucru știu
M-am tirat din anturaj până n-a fost prea târziu.
Dacă mă luam după lume și făceam pe viteazu
Eram demult după gratii când mă lovea necazu
Nu mă joc cu libertatea, doar o viață am din cer
Prefer lefter în cartier decât după gratii să sper.
Rămân la același nivel cât timp am o pâine pe masă
Glasul familiei ce-mi spune BINE AI VENIT ACASĂ
Răbdarea surorii mele ce m-așteaptă să vin
E un peisaj întunecat, însă ei mi-l fac senin.
Refren: Sunt înconjurat de valuri ce vor să mă stingă
Încerc să fug de ele, precum copilu’ de seringă
Conștient că o să mă prindă, n-am nimic de regretat
Înot în gol consolat, orientat către uscat.
Cu plămânii plini de apă și cârcei la picioare
Moartea a rămas singura cale de scăpare
Renegat să fac parte din Arca lui Noe
Cu sau fără voie înot în paranoia.
2) Am rămas neschimbat de-a lungul anilor
Nu m-au corupt tovarășii, prezența banilor
P***a ce-am iubit-o m-a lăsat cu sechele
Dintotdeauna a fost fantoma visurilor mele.
Fratele de-o viață nu mai mă înghite
S-a tirat cu femeia ca să mă evite
Chiar el îmi spunea NIMIC N-O SĂ NE SEPARE
Și i-a dat pe toți deoparte pentru o p***ă oare care.
Mama îmi reproșează că sunt un nenorocit
Nu e mândră de ce fac, tot ce cânt, tot ce transmit
Tot ce făceam, nu-i convenea, mă lovea cu o vorbă grea
Uite ce-am putut să cresc, un golan la ușa mea.
Sunt indiferent cu ea, nu-s de acord cu tot ce spune
Se impune în tot ce fac, eu trăiesc în altă lume
Am fost subnumit de mic un fel de Domnu’ Goe
De-asta îi dau pe toți afară când mă închid în paranoia.
3) Îmi pun viața pe foaie zi de zi, seară de seară
Stau prea mult în studio și prea puțin la școală
Sunt anti-social, nu prea mă vezi pe afară
N-ai cu cine, n-ai ce face, nimeni nu stă de vrăjeală.
Beau prea mult, fumez prea mult, mănânc și dorm foarte puțin
Sunt dependent de p***ă, muzică, bere și vin
Ador mersul pe jos, mi-a plăcut mereu mișcarea
Cocalarii și manelele îmi strică buna starea.
Nu mă duc în discoteci, unde se ascultă manele
Ascult și fac HIP-HOP, țin de principiile mele
Îmi respect ascultătorul, indiferent ce vârstă are
Că e mic sau mare, vorbesc cu fiecare.
Cartea nu îmi place și știi de ce copile
Nu faci nimic cu ea fără bani și fără pile
Uită-te puțin în jur, vezi ce văd și eu?
Sunt turme de faliți, ce-au absolvit un liceu.
4) Alții dau mai departe, investesc în facultate
Și se trezesc că au rămas cu buzele umflate
Ai grijă nepoate, ascultă și învață
În caz că nu știai, doar proștii au noroc în viață.
Cunosc un bogătan are doar 10 clase
Dar cu vile și mașini mai mult ca Năstase
Contrazic gurile proaste, care nu mai tac deloc
Ești citit, ești calculat dar n-ai nimic fără noroc.
Ești sătul de stat pe loc, vrei să pleci din țara odată
Însă aici nu vei găsi câini cu covrigi în coadă
Crede-mă știu mai bine, sunt plecat de 8 ani
În curând o să devin cetățean italian.
Și-mi pare nespus de rău că mi-am trăit copilăria
În țara asta de c***t plecând din România
Trăiesc în Paranoia și-ți mai spun încă ceva
Se câștigă pâinea greu dar e mai bine în țara mea
Sensul versurilor
The song reflects on a life filled with struggles, paranoia, and regrets. The artist expresses feelings of disillusionment with society, relationships, and personal choices, while also finding solace in family and music.