Christian W Schenk – N-Avem Ce Căuta Aici

În lumea voastră sunt străin,
străin de toate, și de voi…
plini de nevoi
ne-mpreunarăm
vorbind la un pahar de vin
de vremurile mult mai bune
ce vor veni,
și au venit!
Dar astă lume
peste voi
s-a prăvălit
nepregătită
și pripită
v-a prins prea goi
de bunăstare
lăsând deoparte acel vin
băut pe-atunci de-ntreaga lume!
Acum vin parveniții toți,
ca niște hoți
la drumul mare,
pe o cărare
bătucită
de mafioți
ai poeziei,
cântând în sânul ereziei
valuta
celor ce-n putere
adună tot dup-a lor vrere
lăsând celor mai mici reduta
învinsă de la început,
din care resturi vulgul cere
o firmitură de-mprumut!
Toți epigonii-s la putere
lăsând talentele să moară,
să sfâșie tot ce-a rămas
din firmamentul în cădere
încet, încet,
și pas cu pas
a celor care-au mai rămas.
Azi sunt străini toți acei care
nu mai stau drepți în fața lor;
căderea-n loc de înălțare
le e deviza ce-i ridică,
nu prin talent pe-acel ogor
fost plin de flori,
de pomi,
de grâne,
de pajiști pline de mândrie,
acuma sterpe pașilor
ce vor s-o calce,
s-o învie
la strălucirea din trecut!
Străin sunt eu, și voi cei mici
străini sunteți în limba voastră,
vi se-ofilesc florile-n glastră;
n-avem ce căuta aici!