Doamne, ce noroc mi-ai dat
M-am visat la mine-n sat
Și măicuța era vie
Și eu în copilărie.
Mama tânără era
Și eu mă jucam cu ea
Se uita cu drag la mine
Și mi-era așa de bine.
Refren:
Inimioara mea
Te rog nu ofta
Că te-aude măicuța
Ea și din pământ
Din mormântu-adânc
Simte dacă râd ori plâng.
De-aș întoarce zilele
Ca-ntr-o carte foile
Aș da vremea înapoi
Să fii iar mama cu noi
Am fi buni, am fi cuminți
N-ai mai ști de suferinți
Ți-am da-n toate ascultare
N-ai mai ști de supărare.
Refren:
Inimioara mea
Te rog nu ofta
Că te-aude măicuța
Ea și din pământ
Din mormântu-adânc
Simte dacă râd ori plâng.
Inimioara, n-ai ce-i face
Ce-a trecut nu se întoarce
C-era murit nu mai învie
Ce-a fost n-are să mai fie
S-aveți grijă, dragi copii
De măicuțe cât îs vii
Pe urmă când or muri
Nimic nu ne-a trebui.
Refren:
Inimioara mea
Te rog nu ofta
Că te-aude măicuța
Ea și din pământ
Din mormântu-adânc
Simte dacă râd ori plâng.
Inimioara mea
Te rog nu ofta
Că te-aude măicuța.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul profund pentru mamă și copilărie. Naratorul își amintește cu drag de momentele petrecute alături de mama sa și regretă că nu mai poate da timpul înapoi. Cântecul îndeamnă la prețuirea părinților cât sunt în viață.