Am o viață cum n-au mulți mai,
Să mă plâng ar fi păcat,
Dar ceva tot îmi lipsește
Și nimeni nu m-o întrebat.
Refren: Unde-i tinerețea mea,
Unde-i dorul meu,
Unde-i viața mea,
Că mi-e greu, mă!
Ce n-aș da vremea s-o-ntorc,
Toate le-aș schimba,
Tot aș socoti și aș trăi mai.
Toată lumea dă din palme,
Unde ajung toți îmi fac loc,
Numa’ io știu ce am în suflet
Și patima care-o port.
Refren: Unde-i tinerețea mea,
Unde-i dorul meu,
Unde-i viața mea,
Că mi-e greu, mă!
Ce n-aș da vremea s-o-ntorc,
Toate le-aș schimba,
Tot aș socoti și aș trăi mai.
Stai, soare, și nu apune,
Încălzește-mi inima,
Câte le-am făcut pe lume
Nu le știe nimenea.
Refren: Unde-i tinerețea mea,
Unde-i dorul meu,
Unde-i viața mea,
Că mi-e greu, mă!
Ce n-aș da vremea s-o-ntorc,
Toate le-aș schimba,
Tot aș socoti și aș trăi mai.
Sensul versurilor
Piesa exprimă regretul pentru tinerețea pierdută și dorința de a schimba trecutul. Vorbitorul se simte singur, chiar dacă primește apreciere din exterior, deoarece nimeni nu cunoaște adevărata povară din sufletul său. Caută alinare și căldură în prezent, dar este bântuit de amintiri și de sentimentul că ar fi putut trăi altfel.