Toată lumea are-un dor
Și mai greu, și mai ușor,
Eu atâtea doruri am
Câte frunze sunt pe ram:
Dor de mamă, dor de tată,
De față și de nepoată,
Dor de frați, dor de surori
Și de grădina cu flori.
Doamne, când a fi să mor
Să mă despărțești de dor
Că atâtea doruri sunt
Nu-ncap cu mine-n mormânt!
Sensul versurilor
Cântecul exprimă teama de moarte și dorința de a se elibera de dorințele lumești înainte de a muri. Vorbitorul este copleșit de dorul de familie și de locurile dragi, dorințe pe care simte că nu le poate lua cu el în mormânt.