Sufletul meu
Sufletul meu este gol acum
Sufletul meu nu știe ce să vadă
Nu știe pe ce drum, drum să hoinărească
Nu are nicio chemare, nicio șoaptă
Nu știe ce se petrece, e totul un fum
Noaptea e apăsătoare, lumina n-o vede nicicum
Steaua lui e pierdută undeva în zare
Inima spune că-l doare
Strigăte de durere îl chinuie acum apăsător
Nu vrea să creadă că a fost doar un visător
Sufletul meu acum moare
Rămâne un gol fără scăpare
Nu se poate vindeca o rană atât de adâncă
Rămâne o urmă mereu usturătoare
Nu poți uita cum inima bătea să sară din piept de supărare
Atât de adâncă e o rană fără scăpare
Sufletul meu acum moare, nu mai suportă atâta supărare.
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimente profunde de durere și pierdere. Sufletul naratorului este gol și rănit, incapabil să găsească alinare sau vindecare, fiind copleșit de suferință.