Taci, inimă, şi tot ce te mâhneşte
tu să nu spui, ci lasă ce te doare
să stea în tine, şi-orice supărare
pe care-o ai să ştii că nu loveşte.
În tihna altor case, deci sfârşeşte
cu-aceste lamentări supărătoare
că egoistă eşti, şi cât de mare
îţi e trufia. Hai, în jur priveşte.
Că-n lume sunt dureri nenumărate,
tu caută doar ceea ce-i aşază
pe oameni ca un frate lângă frate,
ce mintea-ţi creşte, nu o micşorează;
a sta doar tu cu tine nu se poate;
şi sfinţii tot prin chin se modelează.
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre gestionarea durerii personale prin empatie și compasiune față de suferința altora. Încurajează depășirea egocentrismului și găsirea sensului prin conexiunea cu ceilalți, amintind că și sfinții au trecut prin suferință.