Ce se aude jos în vale?
E neica, vine călare,
Îi cunosc eu glasul lui
Când vorbește murgului.
Haide, hai, murgule, hai,
Că nu te dau pe cinci cai,
Nu te dau, murgule, zău,
Că doar tu știi drumul meu.
Drumul meu spre mândruța
Nu mi-l știe nimenea,
Numai iarba din pădure,
Iarba, frunza și cu tine.
Murgule cu mândră șa
Adu-mi-l pe neicuța,
Murgule, frâu gălbior,
Adu-mi-l, că-mi este dor,
La umbra de liliac
Unde ne iubeam cu drag,
Că de m-ai scăpa de dor
Ți-oi da fân și orzișor.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorul unei fete pentru iubitul ei, Neica, care se apropie călare. Ea își exprimă afecțiunea pentru calul lui Neica, Murgu, considerându-l un confident al iubirii lor și speră să-i aducă iubitul mai aproape.