De-ar fi viața scrisă într-o carte,
Aș citi-o într-o noapte,
Să știu ce am de făcut,
Și pe care drum s-apuc.
Refren:
Mai stai viață doar o clipă,
Să-mi răspunzi la o întrebare,
De ce zilele frumoase,
Le faci la om trecătoare.
Și mai vreau să te întreb,
Cum doi oameni se-nțeleg,
Și cum alții doi nu pot,
Și-mpart drum la cap de pod.
Atunci când venim pe lume,
N-avem toți ursitori bune,
Dumnezeu ne dă cât poate,
Mori și nu le-nveți pe toate.
N-ai de unde să-mprumuți,
Cei mai frumoși ani pierduți,
Că alergând pe drumul vieții,
Trece timpul tinereții.
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra efemerității vieții și a trecerii timpului. Se pune întrebarea de ce momentele frumoase sunt trecătoare și explorează dificultatea relațiilor interumane și a înțelegerii destinului.