Frunzișoară și-o crenguță,
– Ce ai mândră-n grădinuță?
– Floricele, măi bădiță!
– Dă-mi și mie, mândruliță!.
Badea-mi cere-o floricea,
Eu îi dau gurița mea
Că florile nu-s de dat,
Gurița-i de sărutat.
C-astă-vară n-o plouat
Și-am plătit de le-am udat,
Dar la anu-oi semăna
Magheran și viorea,
Magheran din cel albuț
Să-i pun floare la drăguț.
Sensul versurilor
O fată refuză să dea flori, preferând să ofere un sărut. Promite să planteze magheran pentru iubitul ei, simbolizând afecțiunea și grija.