Vai și-amar, inima mea,
Astăzi plânge, mâine bea,
Bea să-și înece amarul
Că o dus-o greu tot anul,
Scap de-un rău și altul vine,
Se țin toate scai de mine.
Câte-am tras și câte-am dus
Pentru toate-n viaț-am plâns,
Câte-n lume-s cu oftat
Eu pe toate le-am gustat,
Am oftat și le-am uitat,
Peste altele am dat.
Cine se naște bogat
Nu-i pe viață supărat,
Cin’ se naște cu noroc
Trece prin apă și foc,
Eu norocul nu-l găsesc,
Dar alții îl fugăresc.
Tot pe drum și iar pe drum
Am pierdut ce-o fost mai bun,
Tot pe drum și pe cărare
S-o dus norocul cel mare,
Tinerețea ce-am avut
Mi s-o dus și nu știu când,
Toată truda mea de-o viață
Amu-i lacrimă pe față.
Of, dorule, dorule!
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea și amarul unei vieți grele, plină de pierderi și trudă. Vorbește despre pierderea tinereții și căutarea zadarnică a norocului, culminând cu un sentiment de regret și lacrimi.