Măi Vasile, Vasilică,
Mai deschide înc-o sticlă,
Că eu dacă beau rachiu
Pe toate vreau să le știu,
Să le știu, să le cunosc,
Cine sunt și cine-am fost.
Strigătură:
Să le știu, să le cunosc,
Cine sunt și cine-am fost.
Nime-n lume nu mă știe
Câte-mi trec prin minte mie,
Dac-aș face câte-aș spune
N-am să-mi aud vorbe bune,
Îs și bună, îs și rea,
Știți voi cum îi firea mea.
Strigătură:
Îs și bună, îs și rea,
Știți voi cum îi firea mea.
De trei ori după Vasile
Că ți-oi da un colț de pâine
Și-o punguță cu măsline
Ca să le mănânci cu mine
Și-o sticluță de rachiu
Să fiu ca argintul viu.
Strigătură:
Și-o sticluță de rachiu
Să fiu ca argintul viu.
Cine seamănă cu mine
Și vrea să trăiască bine
Vie-ncoa și-om strânge bani
Să-i plătim pe lăutari.
Strigătură:
Să le dăm câte-un rachiu
Să ne cânte tot ce știu,
De-a veni Vasile iară
Nu-l cinstesc cu apă chioară.
Sensul versurilor
Piesa este o celebrare a vieții și a petrecerilor, unde rachiul joacă un rol central. Vorbitorul își exprimă dorința de a se cunoaște mai bine și de a se bucura de viață alături de prieteni și lăutari.