Foaie verde mărăcine,
Dor mi-e azi, mamă, de tine,
Aș da, mamă, lumea toată
Să te pot vedea o dată.
Dor mi-e de taica moșneag,
El m-așteaptă stând în prag
Și torcând dintr-un fuior
Maica m-așteaptă-n pridvor.
Dorul de părinți e greu
Îl porți în suflet mereu,
Și toată lumea să știe
Că-l am din copilărie.
Mi-au dat glas să pot cânta
Ca eu să nu-i pot uita,
Să cânt prahovenilor
Numai cântece de dor,
Chiar să mor, că nu mi-e jele,
Rămân cântecele mele.
Vers refren:
Of, dor, că dorul e greu!
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorul profund față de părinți și de copilărie. Amintirea lor este o parte esențială a identității cântărețului, iar cântecele sale sunt un omagiu adus acestui sentiment.