Toată vara prin livadă
Am iubit o fată dragă
Tot așteptând să se facă
Prunele astea odată.
Crenguța cu două prune
Stă la umbra de sub tine
Și iubesc mândruțele
Până-ți pică prunele.
Cât or fost pomii în floare
Am iubit și o fată mare
Mi-o promis că mă ajută
Toamna la făcut de țuică.
Crenguța cu două prune
Stă la umbra de sub tine
Și iubesc mândruțele
Până-ți pică prunele.
O mai venit câteodată
Și o mândră măritată
Niciodată n-am iubit-o
Că bărbatu-o păzit-o.
Crenguța cu două prune
Stă la umbra de sub tine
Și iubesc mândruțele
Până-ți pică prunele.
Pică prunele grămadă
Mândrele s-au iau la sfadă
Și mă blestemau într-una
Să mă fac negru ca pruna.
Crenguța cu două prune
Stă la umbra de sub tine. 2X
Și iubesc mândruțele
Până-ți pică prunele.
Sensul versurilor
Cântecul descrie un bărbat care își petrece vara într-o livadă, iubind diverse femei și așteptând ca prunele să se coacă. Versurile au o tentă umoristică, evidențiind relațiile sale cu femeile și așteptarea roadelor.